Inflamatia in sens larg
Etimologic, termenul de "inflamatie" (lat. "inflamo") semnifica "a aprinde". Ca parte a sistemului de aparare al organismului, ea face parte din ceea ce medicii numesc imunitate nativa, deosebita de cea pe care o dobandim pe parcursul vietii, prin vaccinari si diverse infectii vindecate.
Inflamatia este strans coordonata de catre corp. Prea putina inflamatie poate duce la distrugerea tesutului de catre stimulul nociv (de exemplu o bacterie) si la compromiterea sanatatii intregului organism. Prea multa inflamatie poate da nastere la multiple boli si afectiuni, printre care se regasesc artrita reumatoida, arteroscleroza si bineinteles, scleroza multipla.
Practic putem vorbi de inflamatie oriunde are loc o lezare a tesutului sanatos si corpul nostru incearca sa trateze acea leziune. Debuteaza prin durere, caldura, inrosire si umflare a zonei afectate. In final, in cazuri grave, se poate ajunge chiar si la pierderea functiei indeplinite de acel tesut.
Care este diferenta intre inflamatia acuta si cea cronica?
Exista doua categorii de raspuns inflamator:
- pe termen scurt (inflamatie acuta) - ex: apendicita acuta, rosu in gat, unghie incarnata, etc
- debuteaza rapid
- devine severa destul de repede
- simptomele dureaza cateva zile, putand dura chiar si cateva saptamani
- pe termen lung (inflamatie cronica) - ex: astm bronsic, tuberculoza, parodontoza, etc.
- debuteaza similar, insa este rezultatul unei prezente mai indelungate a stimulului declansator
- devine severa in timp, daca agentul patogen / cauza nu sunt identificate si tratate
- simptomele sunt de lunga durata
- sistemul imunitar este solicitat pe termen lung, putand deveni hiperactiv
Afectiunile autoimune si inflamatia cronica
O afectiune autoimuna este aceea in care corpul initiaza un raspuns imun impotriva tesuturilor sanatoase, confundandu-le cu agenti patogeni si/sau iritanti. Acest raspuns imun da nastere la randul sau procesului inflamator. Exista sute de astfel de afectiuni si mai toate au ca si semn principal inflamatia.
Cateva exemple:
- Artrita reumatoida - inflamatia incheieturilor, a tesuturilor ce le inconjoara;
- Boala celiaca - inflamatia si distrugerea tesutului interior al intestinului subtire;
- Boala Crohn - inflamatia tractului gastrointestinal (in special in intestinul subtire);
Inflamatia in scleroza multipla
Atunci cand vorbim de inflamatie prezenta in sistemul nervos central, avem in minte leziunile demielinizante care dau nastere cicatricilor astrogliale. Aceste cicatrici sunt cele care pana nu demult dadeau numele afectiunii: scleroza in placi (placi = cicatrici).
Dat fiind ca nu stim ce cauzeaza debutul sclerozei multiple, putem aproxima cateva elemente logice:
- prea multa inflamatie in corp duce la o hiperactivare a sistemului imunitar;
- prea multe alimente inflamatorii (gluten, lactate, zahar rafinat, produse procesate, etc) irita diverse parti ale organismului, cu precadere cel digestiv, ducand la o permeabilitate crescuta a peretilor intestinului subtire, favorizand prezenta corpilor straini si activarea sistemului imunitar;
- prea multi agenti toxici precum tigarile, alcoolul si bauturile carbogazoase duc la inflamarea mucoaselor, adaugand la aceasta si substantele daunatoare pe care le contin;
- tulburari ale echilibrului hormonal (ex: inflamatia din perioada menstruala in cazul femeilor);
- supraponderalitate - inflamatia testutului cutanat si al organismului din cauza kilogramelor in plus;
- somn insuficient sau de proasta calitate - organismul nu are timp sa se refaca - se inflameaza;
- situatii de stres prelungit - stresul se transforma in eustres (stres negativ) si creste nivelul cortizolului in sange, ducand la inflamatie;
Un organism "asaltat" de astfel de factori se apara asa cum stie el mai bine: se inflameaza. Inflamatia prelungita supraactiveaza sistemul imunitar si astfel predispunem corpul la afectiuni autoimune.
Scleroza multipla are doua stadii de evolutie:
- imun-inflamatorie
- neurodegenerativa
In primul stadiu, sansele de refacere sunt mult mai mari. Gradul de reversibilitate variaza de la individ la individ. Inceperea cat mai precoce a tratamentului aduce maximum de beneficiu privind prevenirea eventualelor dizabilitati. Tratamentul poate fi simptomatic / al puseului / imunomodulator. Majoritatea celor diagnosticati cu SM sunt familiarizati cu toate aceste trei tipuri, in functie de evolutia personala a afectiunii.
Odata ajunsi in cel de-al doilea stadiu, SM nu mai reactioneaza la tratament, iar conditia individului este ireversibila, permanenta.
Ce putem face?
Scleroza multipla nu poate fi prevenita, pentru ca nu ii cunoastem cauza. Cu toate acestea putem preveni posibilele consecinte pe care le poate avea. Un prim pas in acest sens il reprezinta consultul medical periodic. Pentru SM nu exista simtomatologie tipica, generalizata, care iti poate indica imediat despre ce este vorba. Procesul de diagnosticare este unul indelungat, dar punctul de plecare il reprezinta intotdeauna medicul.
E simplu: te jeneaza ochiul drept si simti ca nu mai vezi bine? Programeaza-te la un consult oftalmologic. Ai antebratul amortit si de doua zile simti ca amorteala urca spre umar? Programeaza-te la un consult neurologic. Poti face acest lucru direct sau prin solicitarea unei trimiteri din partea medicului de familie.
In prezent, SM poate fi tinuta sub control. Exista multiple optiuni de tratament si anual apar altele noi. Managementul afectiunii beneficiaza de suport si de metode atat farmaceutice cat si naturiste. In opinia SMart Choice, combinarea celor doua este cea mai corecta si nu in ultimul rand eficienta.
Tii minte ce spuneam in acest articol legat de consultarea medicului neurolog? Ei bine, mai intai intreaba daca si ce metoda este mai indicata pentru situatia ta.
Iti multumim ca ne-ai vizitat din nou pentru a citi acest nou articol! Iti uram multa sanatate si te mai asteptam pe la noi. Curand vom vorbi despre alimentatie antiinflamatoare, miscare si alte... "bunatati" pentru o stare de bine.
Pana atunci te asteptam pe Facebook sa vezi ce-am mai facut si sa ne povestesti despre tine.
SMart Choice