Scleroza multipla - Cine este predispus?



Te intrebi daca poti sa ai scleroza multipla. Poate chiar ai fost deja diagnosticat si vrei sa intelegi de ce s-a intamplat asta. Raspunsul nu este niciodata unul simplu. El variaza in functie de persoana, de tipul de scleroza diagnosticat, de impactul pe care o astfel de veste o are asupra psihicului individual. Citeste mai jos cine este mai predispus la scleroza multipla si de ce.



Este ironic cum o afectiune care deseori da nastere la discriminari este cea care discrimineaza cel mai putin. Scleroza multipla poate aparea indiferent de rasa, sex, statut social, profesie sau varsta. Categoria cea mai predispusa este cea a adultilor tineri, cu varste cuprinse intre 20 - 40 de ani, varsta la care majoritatea oamenilor sunt in plina activiate profesionala si/sau de intemeiere a unei familii. Primele manifestari au loc de obicei intre 29 - 33 de ani, insa simptome pot aparea inainte sau dupa acest interval. Scleroza multipla este mai des intalnita la femei decat la barbati, insa manifestarile si evolutia bolii par a fi mai agresive la acestia din urma.


Exista si cazuri care ies din cadrul intervalului. Putem vorbi de scleroza multipla pediatrica sau manifestata dupa varsta de 55 de ani. Un diagnostic pus la o varsta frageda indica de obicei un parcurs mai bland al bolii. Dupa varsta de 50 de ani, scleroza multipla poate evolua mult mai rapid in special in cazul barbatilor.


Incidenta sclerozei multiple creste pe masura ce ne indepartam de Ecuator. De aceea sunt mult mai frevente cazurile de SM in tari din nordul Europei, precum Marea Britanie, Suedia, Germania, etc. Se presupune ca din cauza insuficientei expuneri solare, indivizii dezvolta carenta vitaminei D3, acest lucru fiind un factor ce creste riscul de a dezvolta scleroza multipla.
Cazurile de SM in zona Tropicelor sunt mai putine prin comparatie cu zonele nordice.


Scleroza multipla nu este contagioasa, nu este o boala ereditara si cel mai important, nu este o boala psihica ci o afectiune neurologica. Ea afecteaza tesutul nervos, dand nastere la o simptomatologie diversa, de la probleme de vedere si pana la dificultati locomotorii.


Este util a se intelege ca scleroza multipla nu este vina persoanei care o dezvolta. El sau ea nu au facut nimic sa merite un astfel de diagnostic. Frica de inrautatire a simptomelor si sentimentul ca vor fi judecati de ceilalti sunt reactii emotionale suficiente pe care acesti oameni le au. Discriminarea sau etichetarea lor este inutila si putin spus meschina. Tot ceea ce isi doresc acesti oameni este sa ramana membrii activi ai societatii. Sa aiba o meserie si sa lucreze. Sa aiba o familie si sa aiba grija de copii. Tot ceea ce trebuie societatea sa faca la randul ei este sa ii ajute sa se adapteze noilor lor cerinte. Fiecare om este util, fiecare om simte. Nu uita asta.

Urmareste mai jos povestea Emmei Rogan, una dintre cele 8000 de persoane diagnosticate cu SM in Irlanda. Este spokesperson pentru cauza SM in tara ei si este implicata in activitati de awareness si lobby la nivel european. E un om normal, cu planuri peste medie. E o persoana de admirat.




Ce este scleroza multipla?



I se mai spune si “boala cu 1000 de fete”, “marele mim” sau “scleroza in placi”. Adevarat, are 1000 de manifestari diferite, poate mima cu succes alte afectiuni si poate lasa sechele.



CE ESTE SCLEROZA MULTIPLA?
Scleroza multipla este o afectiune neurologica progresiva ce afecteaza sistemul nervos central (creierul, maduva spinarii si nervii optici). Acesta din urma actioneaza asemeni unui panou de comanda, trimitand impulsuri electrice de-a lungul nervilor spre diferite parti ale corpului. Atunci cand sunt sanatoase, fibrele nervoase sunt izolate de mielina, o substanta grasa care ajuta la realizarea milioanelor de conexiuni intre creier si restul corpului.


Atunci cand ai scleroza multipla, sistemul imunitar, cel care in mod normal ne ajuta sa scapam de infectii, confunda mielina cu un corp strain si incepe sa o atace. Acest lucru cauzeaza deteriorarea tecilor de mielina si erodarea lor, partial sau total. Ceea ce rezulta sunt asa-numitele “placi” sau leziuni. Acestea distorsioneaza sau chiar intrerup circularea impulsurilor nervoase. E ca si cum un cablu electric are izolatia sfasiata si firele electrice devin expuse.




Aceasta deteriorare intrerupe mesajele trimise de catre creier catre restul corpului. Le incetineste, le distorsioneaza sau le blocheaza definitiv. Asa cum exista pierderi de mielina, la fel se poate intampla si cu fibrele nervoase insele. Motivul pentru care se ajunge la disabilitate in scleroza mutipla este pierderea progresiva a tesutului nervos.



CARE SUNT CAUZELE?
La ora actuala inca nu se cunoaste ce determina aparitia acestei afectiuni neurologice. Se presupune ca acest lucru se intampla din cauza unui cumul de factori precum: mostenirea genetica, mediul inconjurator sau un sistem imunitar deficitar.


  • Mostenirea genetica:
           Scleroza multipla nu se mosteneste genetic. O combinatie a componentelor ADN ar fi
           raspunzatoare pentru declansarea afectiunii, facandu-i pe unii mai susceptibili decat pe
           altii. Cu toate acestea, nu toata lumea care are o anumita combinatie genetica va
           dezvolta in viitor scleroza multipla.
  • Mediul inconjurator:
           Scleroza multipla este mai des intalnita in zonele mai indepartate de Ecuator (nordul
           Europei, SUA, Canada, s.a.). Lipsa sau aportul scazut de vitamina D este asociat cu o
           incidenta mai mare a sclerozei multiple. Fumatul a fost indicat ca un factor nociv pentru
           buna dezvoltare a creierului si a tesutului nervos, cu precadere in anii adolescentei.
  • Sistem imunitar deficitar:
           Se considera ca un virus sau o bacterie ar declansa un raspuns imunitar gresit,
           determinand leucocitele sa atace mielina.



CARE SUNT SIMPTOMELE SCLEROZEI MULTIPLE?
Din punct de vedere al simptomatologiei, fiecare individ are manifestari diferite, astfel incat a spune ca putem recunoaste cu certitudine scleroza multipla dupa o reactie sau alta este putin spus hazardat. In general, simptomele apar in momentul in care o anumita zona a creierului este atacata de catre sistemul imunitar. Unde anume se va produce si cu ce consecinte, nu se poate stii dinainte.


Vizitele medicale periodice, grija fata de propria sanatate ar trebui sa faca parte din activitatile constante ale fiecaruia. Cu atat mai mult, un simptom ce dureaza mai mult de trei zile si care ajunge sa cauzeze disconfort in ciuda tratamentului aplicat acasa, ar trebui sa trimita la medic pentru o verificare de rutina.


Cele mai comune simptome ar fi cele de mai jos, fara insa a se limita la ele sau a le cuprinde pe toate odata. Se recomanda prudenta in a gandi ca un simptom inseamna scleroza multipla. Consultati un medic inainte de orice decizie sau gand negativ.


  • probleme de vedere (ex: vederea in ceata cu unul/ambii ochi, vedere dubla)
  • senzatii ciudate (ex: amorteli nejustificate ale membrelor sau ale fetei, furnicaturi)
  • probleme motorii (ex: slabiciuni ale mainilor/picioarelor)


CUM ESTE DIAGNOSTICATA SCLEROZA MULTIPLA?
Identificarea sclerozei multiple este un proces de lunga durata. In cazul diagnosticarii sunt necesare mai multe teste imagistice si de laborator pentru a exclude orice alta afectiune. Scleroza multipla este “marele mim”, asa cum spuneam si in introducerea acestui articol. Urmarirea anumitor simptome si asocierea lor cu o afectiune neurologica trebuie sa se faca cu mare precautie.


De cele mai multe ori, simptomele pot fi tranzitorii sau aparent fara legatura intre ele. Pot trece luni sau ani de zile pana se pune un diagnostic de certitudine. Istoricul medical, RMN-ul si punctia lombara sunt cele mai utilizate teste in procesul de diagnosticare a sclerozei multiple.



TIPURI DE SCLEROZA MULTIPLA
Exista patru forme ale sclerozei multiple, fiecare dintre ele prezentand caracteristici proprii. Ele nu reprezinta stadii evolutive ale aceleiasi afectiuni, unele dintre ele sunt mai frecvente, altele mai rare. Sa vedem despre ce este vorba:


  • RECURENT-REMISIVA:
           Este cel mai des intalnit tip de scleroza multipla. Se caracterizeaza prin atacuri (puseuri)
           si perioade de remisie (recuperare). In timpul remisiei, simptomele se pot reduce ca
           numar si frecventa sau pot disparea de tot. Puseurile sunt imprevizibile, avand cauza
           incerta. In timpul unui puseu se pot experimenta simptome noi sau se pot intoarce
           simptome mai vechi. Un puseu este definit de cele mai multe ori drept aparitia unui nou
           simptom sau reaparitia unuia vechi, pe o durata mai mare de 24 de ore si la cel putin 30
          de zile de la ultimul puseu. Durata acestuia din urma este variabila. Majoritatea celor
          diagnosticati cu scleroza multipla se incadreaza la inceput in forma recurent-remisiva.


  • SECUNDAR-PROGRESIVA:
           Acest subtip debuteaza similar cu forma recurent-remisiva, dar dupa un anumit numar de
           pusee, perioadele de refacere dispar, iar scleroza multipla intra in ceea ce poarta
           denumirea de faza progresiva, neurodegenerativa. Mai putin de jumatate din cei
           diagnosticati initial cu forma recurent-remisiva ajung sa intre in stadiul progresiv. Evolutia
           fiecarei persoane este diferita, astfel incat a stii cu exactitate care va fi evolutia bolii este
           imposibil.


  • PRIMAR-PROGRESIVA:
           Anumite persoane diagnosticate cu scleroza multipla nu au niciodata atat pusee cat nici
           perioade de refacere. De la bun inceput experimenteaza inrautatirea simptomelor si
           cresterea nivelului de dizabilitate. Aceasta sitiatie se poate stabiliza sau se poate
           inrautati odata cu trecerea timpului.


  • BENIGNA:
           Acest tip de scleroza multipla debuteaza de obicei cu pusee reduse ca intensitate,
          urmate de o perioada de recuperare. Nu se inrautateste in timp si foarte rar putem vorbi
          despre dizabilitate. Primele simptome sunt de obicei senzoriale. O persoana poate fi
          diagnosticata cu acest subtip in situatia in care nu au avut niciun puseu si nicio
          dizabilitate la 10-15 ani de la declansarea bolii. Cu toate acestea, dizabilitatea poate
          aparea chiar si dupa multi ani in care scleroza a fost inactiva. Mai putin de un sfert din cei
          diagnosticati cu scleroza multipla au aceasta forma benigna.



MANAGERIEREA SCLEROZEI MULTIPLE


Scleroza multipla este incurabila. Cu toate acestea, exista metode prin care se pot alina simptomele, se poate intarzia progresia, prin care se mentine mobilitatea si se imbunatateste calitatea vietii persoanelor diagnosticate.


Exista mai multe forme de tratament pentru scleroza multipla:

  • tratament al simptomelor (medicatie specifica, in functie de simptom)
  • tratament al puseelor (de obicei corticosterozi administrati intravenos)
  • tratament imunomodulator (interferon, glatiramer acetat, s.a.)


Putem vorbi si de terapii complementare, folosite impreuna cu tratamentul medicamentos:

  • alimentatie sanatoasa (legume, fructe, peste, renuntarea la alimente procesate, etc.)
  • exercitiu fizic (ex: bicicleta, inot, alergare usoara, yoga, pilates, fizioterapie, s.a.)
  • eliminarea toxinelor (renuntarea la fumat)
  • reducerea nivelului de stres (pe cat posibil)
  • relaxare, odihna si un somn de minimum 8 ore/noapte






Scleroza multipla este o afectiune care poate fi tinuta sub control si pentru care exista numeroase tratamente si solutii. Nu toti cei care sunt diagnosticati cu scleroza multipla ajung sa dezvolte dizabilitati, insa acest lucru este specfic bolii. Pentru a evita o astfel de situatie, trebuie sa luam toate masurile care se impun din punct de vedere medical si poate cel mai important este sa tinem minte ca un diagnostic nu va defini niciodata cine este o persoana.