I se mai spune si “boala cu 1000 de fete”, “marele mim” sau “scleroza in placi”. Adevarat, are 1000 de manifestari diferite, poate mima cu succes alte afectiuni si poate lasa sechele.
CE ESTE SCLEROZA MULTIPLA?
Scleroza multipla este o afectiune neurologica progresiva ce afecteaza sistemul nervos central (creierul, maduva spinarii si nervii optici). Acesta din urma actioneaza asemeni unui panou de comanda, trimitand impulsuri electrice de-a lungul nervilor spre diferite parti ale corpului. Atunci cand sunt sanatoase, fibrele nervoase sunt izolate de mielina, o substanta grasa care ajuta la realizarea milioanelor de conexiuni intre creier si restul corpului.
Atunci cand ai scleroza multipla, sistemul imunitar, cel care in mod normal ne ajuta sa scapam de infectii, confunda mielina cu un corp strain si incepe sa o atace. Acest lucru cauzeaza deteriorarea tecilor de mielina si erodarea lor, partial sau total. Ceea ce rezulta sunt asa-numitele “placi” sau leziuni. Acestea distorsioneaza sau chiar intrerup circularea impulsurilor nervoase. E ca si cum un cablu electric are izolatia sfasiata si firele electrice devin expuse.
Aceasta deteriorare intrerupe mesajele trimise de catre creier catre restul corpului. Le incetineste, le distorsioneaza sau le blocheaza definitiv. Asa cum exista pierderi de mielina, la fel se poate intampla si cu fibrele nervoase insele. Motivul pentru care se ajunge la disabilitate in scleroza mutipla este pierderea progresiva a tesutului nervos.
CARE SUNT CAUZELE?
La ora actuala inca nu se cunoaste ce determina aparitia acestei afectiuni neurologice. Se presupune ca acest lucru se intampla din cauza unui cumul de factori precum: mostenirea genetica, mediul inconjurator sau un sistem imunitar deficitar.
- Mostenirea genetica:
Scleroza multipla nu se mosteneste genetic. O combinatie a componentelor ADN ar fi
raspunzatoare pentru declansarea afectiunii, facandu-i pe unii mai susceptibili decat pe
altii. Cu toate acestea, nu toata lumea care are o anumita combinatie genetica va
dezvolta in viitor scleroza multipla.
- Mediul inconjurator:
Scleroza multipla este mai des intalnita in zonele mai indepartate de Ecuator (nordul
Europei, SUA, Canada, s.a.). Lipsa sau aportul scazut de vitamina D este asociat cu o
incidenta mai mare a sclerozei multiple. Fumatul a fost indicat ca un factor nociv pentru
buna dezvoltare a creierului si a tesutului nervos, cu precadere in anii adolescentei.
- Sistem imunitar deficitar:
Se considera ca un virus sau o bacterie ar declansa un raspuns imunitar gresit,
determinand leucocitele sa atace mielina.
CARE SUNT SIMPTOMELE SCLEROZEI MULTIPLE?
Din punct de vedere al simptomatologiei, fiecare individ are manifestari diferite, astfel incat a spune ca putem recunoaste cu certitudine scleroza multipla dupa o reactie sau alta este putin spus hazardat. In general, simptomele apar in momentul in care o anumita zona a creierului este atacata de catre sistemul imunitar. Unde anume se va produce si cu ce consecinte, nu se poate stii dinainte.
Vizitele medicale periodice, grija fata de propria sanatate ar trebui sa faca parte din activitatile constante ale fiecaruia. Cu atat mai mult, un simptom ce dureaza mai mult de trei zile si care ajunge sa cauzeze disconfort in ciuda tratamentului aplicat acasa, ar trebui sa trimita la medic pentru o verificare de rutina.
Cele mai comune simptome ar fi cele de mai jos, fara insa a se limita la ele sau a le cuprinde pe toate odata. Se recomanda prudenta in a gandi ca un simptom inseamna scleroza multipla. Consultati un medic inainte de orice decizie sau gand negativ.
- probleme de vedere (ex: vederea in ceata cu unul/ambii ochi, vedere dubla)
- senzatii ciudate (ex: amorteli nejustificate ale membrelor sau ale fetei, furnicaturi)
- probleme motorii (ex: slabiciuni ale mainilor/picioarelor)
CUM ESTE DIAGNOSTICATA SCLEROZA MULTIPLA?
Identificarea sclerozei multiple este un proces de lunga durata. In cazul diagnosticarii sunt necesare mai multe teste imagistice si de laborator pentru a exclude orice alta afectiune. Scleroza multipla este “marele mim”, asa cum spuneam si in introducerea acestui articol. Urmarirea anumitor simptome si asocierea lor cu o afectiune neurologica trebuie sa se faca cu mare precautie.
De cele mai multe ori, simptomele pot fi tranzitorii sau aparent fara legatura intre ele. Pot trece luni sau ani de zile pana se pune un diagnostic de certitudine. Istoricul medical, RMN-ul si punctia lombara sunt cele mai utilizate teste in procesul de diagnosticare a sclerozei multiple.
TIPURI DE SCLEROZA MULTIPLA
Exista patru forme ale sclerozei multiple, fiecare dintre ele prezentand caracteristici proprii. Ele nu reprezinta stadii evolutive ale aceleiasi afectiuni, unele dintre ele sunt mai frecvente, altele mai rare. Sa vedem despre ce este vorba:
- RECURENT-REMISIVA:
Este cel mai des intalnit tip de scleroza multipla. Se caracterizeaza prin atacuri (puseuri)
si perioade de remisie (recuperare). In timpul remisiei, simptomele se pot reduce ca
numar si frecventa sau pot disparea de tot. Puseurile sunt imprevizibile, avand cauza
incerta. In timpul unui puseu se pot experimenta simptome noi sau se pot intoarce
simptome mai vechi. Un puseu este definit de cele mai multe ori drept aparitia unui nou
simptom sau reaparitia unuia vechi, pe o durata mai mare de 24 de ore si la cel putin 30
de zile de la ultimul puseu. Durata acestuia din urma este variabila. Majoritatea celor
diagnosticati cu scleroza multipla se incadreaza la inceput in forma recurent-remisiva.
- SECUNDAR-PROGRESIVA:
Acest subtip debuteaza similar cu forma recurent-remisiva, dar dupa un anumit numar de
pusee, perioadele de refacere dispar, iar scleroza multipla intra in ceea ce poarta
denumirea de faza progresiva, neurodegenerativa. Mai putin de jumatate din cei
diagnosticati initial cu forma recurent-remisiva ajung sa intre in stadiul progresiv. Evolutia
fiecarei persoane este diferita, astfel incat a stii cu exactitate care va fi evolutia bolii este
imposibil.
- PRIMAR-PROGRESIVA:
Anumite persoane diagnosticate cu scleroza multipla nu au niciodata atat pusee cat nici
perioade de refacere. De la bun inceput experimenteaza inrautatirea simptomelor si
cresterea nivelului de dizabilitate. Aceasta sitiatie se poate stabiliza sau se poate
inrautati odata cu trecerea timpului.
- BENIGNA:
Acest tip de scleroza multipla debuteaza de obicei cu pusee reduse ca intensitate,
urmate de o perioada de recuperare. Nu se inrautateste in timp si foarte rar putem vorbi
despre dizabilitate. Primele simptome sunt de obicei senzoriale. O persoana poate fi
diagnosticata cu acest subtip in situatia in care nu au avut niciun puseu si nicio
dizabilitate la 10-15 ani de la declansarea bolii. Cu toate acestea, dizabilitatea poate
aparea chiar si dupa multi ani in care scleroza a fost inactiva. Mai putin de un sfert din cei
diagnosticati cu scleroza multipla au aceasta forma benigna.
MANAGERIEREA SCLEROZEI MULTIPLE
Scleroza multipla este incurabila. Cu toate acestea, exista metode prin care se pot alina simptomele, se poate intarzia progresia, prin care se mentine mobilitatea si se imbunatateste calitatea vietii persoanelor diagnosticate.
Exista mai multe forme de tratament pentru scleroza multipla:
- tratament al simptomelor (medicatie specifica, in functie de simptom)
- tratament al puseelor (de obicei corticosterozi administrati intravenos)
- tratament imunomodulator (interferon, glatiramer acetat, s.a.)
Putem vorbi si de terapii complementare, folosite impreuna cu tratamentul medicamentos:
- alimentatie sanatoasa (legume, fructe, peste, renuntarea la alimente procesate, etc.)
- exercitiu fizic (ex: bicicleta, inot, alergare usoara, yoga, pilates, fizioterapie, s.a.)
- eliminarea toxinelor (renuntarea la fumat)
- reducerea nivelului de stres (pe cat posibil)
- relaxare, odihna si un somn de minimum 8 ore/noapte
Scleroza multipla este o afectiune care poate fi tinuta sub control si pentru care exista numeroase tratamente si solutii. Nu toti cei care sunt diagnosticati cu scleroza multipla ajung sa dezvolte dizabilitati, insa acest lucru este specfic bolii. Pentru a evita o astfel de situatie, trebuie sa luam toate masurile care se impun din punct de vedere medical si poate cel mai important este sa tinem minte ca un diagnostic nu va defini niciodata cine este o persoana.